Variabile statistice

Prin această postare voi începe descriere câtorva elemente esențiale de statistică medicală.

Variabila este definită drept o caracteristică ce descrie o persoană, locație, lucru, idee, etc. De exemplu culoarea părului este o variabilă. Înălțimea – alta. Greutatea – alta. Pentru a putea utiliza variabile în analize statistice primul lucru pe care trebuie să îl facem este să stabilim tipul lor și, dacă este cazul, modul de cuantificare.

Principalele tipuri de variabile utilizate în medicină sunt:

  • variabile calitative. Acestea descriu caracteristici necuantificabile numeric ale obiectului de studiu. Pot fi:
    • nominale – variabile care au două sau mai multe categorii, dar între care nu există o ordine intrinsecă. De exemplu culoarea părului. Ea poate fi blond, roșcat, șaten, brunet, cărunt, absent. Pentru a putea fi utilizate în analize statistice ele pot fi cuantificate numeric. De exemplu blond=0, roșcat=1 șamd. Deși sunt cuantificate numeric, ordinea sau mărimea numerelor nu au semnificație matematică – nu putem calcula, de exemplu, valoarea medie a culorilor firelor de păr.
    • dihotomice (binare) – variabile care au doar două valori posibile: Da/Nu, Sex Masculin/Feminin, etc.
  • variabile semicantitative
    • ordinale. Se cuantifică în două sau mai multe categorii care pot fi ordonate într-un anume fel. De exemplu severitatea unei boli poate fi cuantificată în mică (0), moderată (1) sau severă (2).
    • rang. Un tip particular de variabilă ordinală în care diferența dintre oricare două categorii alăturate este similară. De exemplu GCS.
  • variabile cantitative – reprezintă o cantitate măsurabilă într-un fel sau altul. De exemplu înălțimea – poate fi măsurată în cm, greutatea – poate fi măsurată în kg. Variabilele cantitative pot fi clasificate în mai multe moduri:
    • după absența/prezența unității fracționate:
      • discrete (numere întregi). Variabila ia orice valoare întreagă între -∞ și +∞. De exemplu numărul de locuitori dintr-un oraș
      • continui (numere reale). Variabila ia orice valoare reală între -∞ și +∞. De exemplu înălțimea sau greutatea.
    • după tipul de scală:
      • interval – permite identificarea gradului de diferență între două unități dar nu și rația dintre ele. De exemplu temperatura în grade Celsius. Aceasta se măsoară luând două valori abitrare (punctul de topire și de fierbere al apei) și impărțirea intervalului într-un număr predefinit (în cazul de față 100) de unități. Pe scala Celsius se poate stabili că între 20 de grade și 10 grade  este o diferență de 10 grade, dar nu și că la 20 de grade este de două ori mai cald decât la 10 grade. Un alt exemplu – anii. Între 1000 și 2000 au trecut 1000 ani, dar nu se poate spune că timpul în ani s-a dublat.
      • rație – valoarea se obține prin realizarea unui raport între o variabilă continuă și o unitate de măsură de același tip.  Practic, ea cuantifică magnitudinea/cantitatea unei variabile și este cea mai utilizată metodă în științele exacte. De exemplu tensiunea arterială – se măsoară împărțind valoarea actual obținută la unitatea de măsurare – 1mmHg. Greutatea – împărțind valoarea obținută la unitatea de măsurare – 1kg. Deoarece se raportează la o unitate standard de măsură ea permite  nu numai identificarea mărimii diferenței între două măsurători, dar și raportul dintre ele. 2 kg este o greutate de 2 ori mai mare decât 1kg, 4kg – decât 2, șamd.